“Sinteza politică a săptămânii” - emisiunea redacţiei în limba română a Radioului ucrainean (audio)

Doamnelor şi domnilor bine v-am găsit! Sunt Vitalie Zâgrea şi împreună cu Andrei Crigan şi Iurie Soponaru, din regia de emisie, vom încerca să facem o sinteză a evenimentelor politice care au avut loc în ţara noastră pe parcursul săptămânii curente.

Situaţia în Estul Ucrainei rămâne şi-n continuare tensionată. Forţele ruso-teroriste au continuat să tragă focuri asupra poziţiilor Forţelor Armate Ucrainene, folosind lansatoarele de mine cu calibru diferit şi pe parcursul acestei săptămâni. Inamicul şi-a activizat atacurile, în deosebi, seara şi noaptea. Cu toate că în ansamblu numărul atacurilor s-a redus puţin, totuşi pe unele segmente ale frontului teroriştii, dimpotrivă, şi-au activizat provocările armate, aplicând armele interzise prin Acordurile de la Minsk privind pacea în Estul Ucrainei. Despre aceasta a comunicat Purtătorul de cuvânt al Centrului Operaţiunii Antiteroriste din Donbas, Vasyl Labai: „În direcţia Lugansk, în a doua jumătate a zilei, în apropiere de localitatea Krymske militarii ucraineni au fost atacaţi de către lunetistul inamicului prorus, iar pe la miezul nopţii teroriştii au aplicat aici şi lansatoarele de mine cu calibru diferit. Din lansatoare de grenade şi mitraliere de mare calibru insurgenţii proruşi au tras focuri la periferia Svitlodarskului. În direcţia Doneţk, punctul fierbinte a constituit localitatea Pisky. Aici mercenarii ruşi au folosit mai întâi lansatoare de mine cu calibrul de 82 mm, mitraliere şi lansatoare de grenade, iar poi şi-au intensificat atacurile din tancuri şi lansatoare de mine cu calibrul de 120 mm. Totodată, în ultimele 24 de ore au fost atacate poziţiile apărătorilor ucraineni din Vodeane, Avdiivka şi Kameanka, unde inamicul prorus a aplicat lansatoarele de mine şi armele pentru infanterie. În total, teroriştii au încălcat de 16 ori liniştea în Donbas, apărătorii ucraineni fiind nevoiţi uneori să tragă focuri de răspuns. Spre regret, un militar ucrainean şi-a pierdut viaţa şi doi au fost răniţi în Estul Ucrainei în ultimele 24 de ore. Exprimăm profunde condoleanţe rudelor şi prietenilor militarului ucrainean care şi-a jertfit viaţa pentru Patrie”, a adăugat Vasyl Labai.

Adunarea Generală ONU a adoptat rezoluția referitoare la situația privind respectarea drepturilor omului în Crimeea anexată de către Rusia. Documentul a fost susținut de 70 de țări, 26 s-au pronunțat împotrivă și 76 s-au abținut În interviul acordat în exclusivitate Radioului Ucrainean, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Mariana Beța, a accentuat: rezultatul pe care l-a obținut Ucraina astăzi, în condițiile continuării agresiunii Rusiei, este extrem de important. Această rezoluție este un instrument de presiune politică și diplomatică asupra Federației Ruse. Potrivit Marianei Beța, noua rezoluție recunoaște Crimeea și orașul Sevastopol drept părți componente ale Ucrainei, condamnă ocuparea temporară a peninsulei și cheamă Moscova să respecte dreptului omului în condițiile conflictului armat. Mariana Beța a declarat următoarele:
„Unul din elementele centrale ale rezoluției este chemarea către Rusia, pe care ea continuă s-o ignoreze, privind asigurarea accesului fără nici a unui obstacol a organizațiilor internaționale de apărare a drepturilor omului în Crimeea ocupată. Considerăm că această rezoluție constituie un pas ordinar pe calea asigurării apărării drepturilor omului în Crimeea ocupată, reînnoirii suveranității noastre pe peninsulă, deocupării și refacerii integrității teritoriale ale  Ucrainei”, a accentuat Mariana Beța.

Adoptarea la cea de a 73-a ședință plenară a Adunării Generale ONU a rezoluției referitoare la situația privind respectarea drepturilor omului în Crimeea și în orașul Sevastopol, ocupate temporar, înseamnă că Rusia a fost recunoscută în mod oficial stat-ocupant și în viitor va răspunde pentru acțiunile sale împotriva Ucrainei și încălcarea drepturilor omului în Crimeea. Despre aceasta a declarat Radioului Ucrainean conducătorul secretariatului Împuternicitului Radei Supreme pentru drepturile omului, Bogdan Kryklyvenko:  „Este un document extrem de important, care fără nici un apel îi cere Federației Ruse să îndeplinească cerințele Curții Internaționale ONU. Aceasta este încă o confirmare a faptului că pentru ocuparea Crimeii va urma neapărat pedeapsa. Sperăm că comunitatea mondială va cere să fie trași la răspundere funcționarii Federației Ruse pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului, urmărirea, discriminarea ucrainenilor, tătarilor crimeeni în Crimeea. În acest document, care va ajunge în toate capitalele lumii, Adunarea generală a indicat că pe teritoriul Crimeii până astăzi în fiecare minut are loc încălcarea în masă a drepturilor omului”, a relevat Bogdan Kryklyvenko.

Ministerul de Externe al Ucrainei salută adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a rezoluției înnoite privind încălcarea drepturilor omului în Crimeea și a declarat că următorul pas va fi deocuparea peninsulei. „Susținerea pe larg a poziției noastre în problemele Crimeii atestă că comunitatea mondială a trimis un semnal clar puterii de ocupație ruse: chestiunea Crimeii nu este închisă, lumea urmărește cu atenție acțiunile ocupantului, iar vinovații de represiunile și încălcarea drepturilor localnicilor neapărat vor fi trași la răspundere. Statul-agresor urmează să înceteze fărădelegile pe teritoriul temporar ocupat și să asigure respectarea dreptului internațional”, se specifică în declarația Ministerului de Externe al Ucrainei.

Anul 2017 a devenit cel mai crunt an de la începutul războiului în Donbas. Despre aceasta a declarat, în timpul conferinţei de la centrul analitic „Atlantic Kaunsil” , Reprezentantul special al SUA privind Ucraina, Kurt Wolker. El a accentuat că tirurile din raionaul Novolugansk, care au fost întreprinse de către trupele ruseşti de ocupaţie, au constituit cel mai mare act de violenţă de la începutul lunii februarie anul curent. Diplomatul american a adăugat: conflictul este foarte greu să fie reglementat din cauza refuzului Federaţiei Ruse de a recunoaşte rolul său în această confruntare. Kurt Wolker a declarat: “Rusia se preface, că  nu este prezentă în Donbas. Ea în permanenţă insistă, ca participanţii la „Formatul normandez” să poarte tratative cu reprezentanţii autoproclamatelor regiuni Doneţk şi Lugansk, pe care înseşi Rusia le-a creat, motivând că ei sunt parteneri egali. Rusia insistă ca Ucraina să accepte această propunere. În timpul convorbirilor pentru a înţelege în ce măsură Rusia este disponibilă să-şi schimbe cursul, să-şi retragă trupele sale şi să fie introdusă o misiune pacificatoare ONU pe acest teritoriu, Rusia a spus „nu”. Voi trebuie să purtaţi dialog cu reprezentanţii Luganskului şi Doneţkului, insistă ea. Şi aceasta se face, în exclusivitate, numai de aceea ca conflictul să dureze veşnic”, a spus Kurt Wolker.
         
Totodată Reprezentantul special al SUA privind Ucraina a specificat, că în momentul, când trupele ruseşti vor părăsi Donbasul,  comunitatea mondială va acorda ajutor Ucrainei pentru refacerea infrastructurii din zona respectivă şi normalizarea vieţii oamenilor, care trăiesc pe acest teritoriu.
          
În zilele de 17-18 decembrie Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a întreprins o vizită oficială în Portugalia. Programul vizitei a inclus întrevederile și tratativele șefului statului ucrainean cu omologul său portughez, Marcelo Rebelo de Sousa, primul-ministru al acestei țări, Antonio Coșta, cu președintele parlamentului portughez, Eduardo Ferro Rodrigheș. În rezultatul negocierilor ucraineano-portugheze au fost semnate o serie de documente, menite  să contribuie la intensificarea colaborării dintre Ucraina și Portugalia în diverse sfere. De asemenea, Președintele Petro Poroșenko a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainenilor din Portugalia. Întâlnirea celor doi șefi de stat a avut loc la Palatul ”Belein”. A avut loc întrevederea celor doi președinți tet-a-tet, iar mai apoi s-au desfășurat tratative în componență extinsă. La finalul tratativelor delegațiilor celor două țări, care s-au desfășurat sub președinția șefilor statelor ucrainean și portughez, a avut loc și o conferință de presă pentru reprezentanții mass-media.     

Serviciul diplomatic ucrainean, care îşi scrie istoria începând cu data de 22 decembrie 1917,  când a fost semnat proiectul de lege privind crearea Secretariatului General pentru Afaceri Externe, împlineşte o sută de ani. În timpul ceremoniei depunerii de flori la Placa memorială a primului Ministru de Externe al Radei Centrale, Oleksandr Şulighin, reprezentanta Guvernului Canadei, Hrystea Friland, a menţionat că Ucraina liberă are în prezent un puternic corp diplomatic. Ministrul de Externe al Canadei, Hrystea Friland, a felicitat Ucraina cu prilejul centenarului Serviciului diplomatic ucrainean.  „Ucraina poate fi mândră de faptul că este acum o ţară independentă şi liberă. Este mai ales plăcut că în această zi importantă Ucraina îşi poate aplica toate pârghiile diplomatice cu ţările din Grupul G7, în limba ucraineană”, a spus Hrystea Friland, şefa departamentului diplomatic al Canadei.  

La rândul său Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a relevat că ţara noastră trebuie să îndeplinească testamentul politic al primului Ministru Ucrainean de Externe, Oleksandr Şulighin, şi să devină parte componentă a Uniunii Europene: „Şansa de care nu am avut posibilitatea să ne folosim acum o sută de ani, trebuie aplicată în prezent. Deoarece, avem deja un Acord de Asociere cu UE, am obţinut regimul fără de vize şi aşa mai departe. Ucraina trebuie să devină membru cu drepturi depline al familiei comunitare, a specificat şeful diplomaţiei ucrainene”, Pavlo Klmkin.

După cum se ştie, pionierii diplomaţiei ucrainene au fost foarte tineri – primul Ministru de Externe al Republicii Populare Ucrainene, Oleksandr Şulighin, avea doar 28 de ani, al doilea Ministru, Vsevolod Golubovici, avea 32 de ani, iar studentul Mykola Liubinski, care l-a înlocuit în acest post mai târziu, avea doar 26 de ani. Pentru prima oară diplomaţia ucraineană a ieşit pe arena politcă internaţională, când a participat la negocierile paşnice de la Brest-Litovsk şi a obţinut succese în ceea ce priveşte semnarea Acordului de pace cu Ţările Centrale. Acesta a fost primul acord de pace în timpul Primului Război Mondial, care a confirmat recunoaşterea Ucrainei în plan internaţional drept stat independent, anunţând o pace convenabilă, fără anexări şi contribuţii. În perioada decembrie 1917-mai 1924, a fost format Serviciul diplomatic ucrainean drept instituţie de stat foarte apropiată de forma modernă. Baza normativă a Serviciului diplomatic a fost elaborată cu luarea în considerare a experienţei europene şi cerinţelor dreptului internaţional. Anume prin aceasta se deosebea radical diplomaţia Republicii Populare Ucrainene de cea a Ucrainei Sovietice.  Serviciul diplomatic ucrainean, chiar dacă are tradiţii istorice vechi, a început să se dezvolte anume din decembrie 1917 drept departament de afaceri externe al unei ţări europene, cu luarea în considerare a experienţei mondiale. Mai târziu, după ce Ucraina şi-a pierdut iarăşi independenţa, au urmat decenii de subordonare Moscovei, şi numai după adoptarea Actului de proclamare a Independenţei Ucrainei din 24 august 1991, a obţinut un caracter sistematic şi consecutiv procesul de recunoaştere a priorităţilor politicii externe ale statului, consolidarea serviciului diplomatic desinestător şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Diplomaţia ucraineană modernă a obţinut succese importante pe căile unde fondatorii diplomaţiei ucrainene au suferit atunci eşec.  În prezent Ucraina are relaţii diplomatice cu peste 180 de state de pe glob. Între succesele cele mai importante ale serviciului diplomatic ucrainean se  numără aderarea Ucrainei la OSCE, Consiliul Europei, Organizaţia Mondială a Comerţului şi alte instituţii internaţionale cu influenţă, încheierea Acordului  de parteneriat şi colaborare, iar apoi a celui de Asociere cu UE, semnarea Cartei de parteneriat deosebit cu Blocul NATO, statutul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU în anii 2000-2001 şi 2016-2017, prezidarea în mai multe organizaţii internaţionale influente. O realizare deosebită este şi asigurarea sprijinului politic şi practic internaţional pentru Ucraina în timpul combaterii agresiunii ruseşti. Acest fapt este demonstrat prin Rezoluţiile corespunzătoare ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi altor structuri internaţionale importante,  prin păstrarea sancţiunilor faţă de Moscova, prin continuarea politicii de nerecunoaştere a anexării Crimeii de către Rusia. Prin Decretul Preşedintelui din 21 noiembrie 2005, a fost stabilită oficial marcarea anuală a zilei de 22 decembrie drept Sărbătoare profesională a diplomaţilor ucraineni – Ziua colaboratorilor Servicului Diplomatic al Ucrainei.
        
În ce măsură Ucraina îndeplineşte prevederile Acordului de asociere cu Uniunea Europeană? Care sunt rezultatele anului ce se încheie în această privinţă?
         
Potrivit experţilor ucraineni, Ucraina a îndeplinit numai 10 angajamente, prevăzute în Acordul de asociere, iar aceasta înseamnă circa 11 la sută din numărul total al sarcinilor. În timpul pregătirii raportului despre cel de al treilea an de funcţionare a acordului „Ucraina şi Acordul de asociere: monitorizarea îndeplinirii în perioada 1 decembrie 2016-1 noiembrie 2017” s-a constatat că în această perioadă urmau să fie implementate 86 de angajamente de aliniere a legislaţiei naţionale a Ucrainei la legislaţia UE. Însă întârzierea termenului de realizare a lor a devenit absolut evidentă. În linii generale, în perioada respectivă urma să aibă loc adaptarea legislaţiei naţionale în 11 sfere, şi anume – transport, apărarea drepturilor consumatorilor, lichidarea barierelor tehnice în comerţ, activitatea antreprenorială, energetică, sistemul fiscal, mediul înconjurător, activitatea companiilor, politica socială şi sănătatea publică.    
          
Dacă e să vorbim despre succese, putem evidenţia doar o singură sferă. Liderul anului privind implementarea legislaţiei UE a devenit sfera reglementării tehnice. În această sferă, cerinţele actelor normative-de drept ale UE faţă de acreditare, siguranţa producţiei, responsabilitatea pentru producţia defectată şi sistemul de marketing al producţiei au fost pe deplin implementate în legislaţia naţională. Mai mult decât atât – noile norme au şi început să fie aplicate în practică. Rămâne numai să fie depuse eforturi pentru ridicarea nivelului competenţei lucrătorilor organelor de stat, inclusiv în sfera judecătorească, precum şi companiilor private, care au legătură cu regulamentele tehnice, pentru a înbunătăţi aplicarea legislaţiei în acest domeniu.
         
În sfera de apărare a drepturilor consumatorilor putem vorbi despre îndeplinirea a două angajamente: directiva referitoare la mărfuri ce constituie pericol pentru sănătatea şi securitatea consumatorilor, precum şi directiva ce se referă la apărarea drepturilor consumatorilor în timpul stabilirii preţurilor la mărfurile, propuse consumatorilor. Majoritatea acestor directive  au fost luate în consideraţie în Legea Ucrainei despre supravegherea de către stat şi controlul asupra producţiei nealimentare, în Legea Ucrainei privind apărarea drepturilor consumatorilor.  În sfera, ce se referă la activitatea companiilor, există un anumit progres. Astfel, adoptarea amendamentelor la legea privind evidenţa contabilă în Ucraina vorbeşte despre faptul, că implementarea prevederilor principale ale legislaţiei europene privind simplificarea evidenţei financiare are loc, deşi cu unele abateri. Aceasta se explică prin lipsa de coordonare a acţiunilor Parlamentului şi a Guvernului, necorespunderii actelor Uniunii Europene, prevăzute în planul guvernamental de implementare, cu acele acte, fixate în Acordul de asociere. Datorită muncii calitative a părţilor responsabile, a fost adoptată o serie de acte normative pentru reglementarea pieţei energetice. Însă mai trebuie să fie adoptată legea-cadru privind eficienţa energetică şi alte acte normative, fără de care implementarea normelor UE în această sferă va fi imposibilă.
       
În bune condiţii se desfăşoară implementarea angajamentelor în sfera mediului înconjurător, mai ales în sectorul de evaluare a influenţei asupra mediului şi gestionării resurselor de apă. Iar în sfera de impozitare Ucraina încă n-a reuşit să unifice legislaţia naţională cu cerinţele Uniunii Europene privind scutirea de impozit a plusvalorii şi taxei vamale la mărfurile aduse de persoane, care călătoresc în terţe ţări. Cu toate acestea, multe norme stabilite în Uniunea Europeană au fost luate în considerare în actuala redacţie a Codului Vamal.
        
Implementarea angajamentelor în sfera vamală, ce se referă la simplificarea formalităţilor vamale, aproape că nu se vede, iar ritmul ei este destul de lent.  Neîmbucurătoare rămâne situaţia în sfera transportului, unde n-a fost implementat nici un act al UE, prevăzut în Acordul de asociere.
          
La nivel diferit sunt îndeplinite angajamentele Ucrainei în sfera politicii sociale. Legislaţia ucraineană, după cum se ştie, prevede directive privind securitatea muncii femeilor gravide, asigurarea lor socială, apărarea drepturilor lucrătorilor în cazul schimbării proprietarului businessului. Însă aceasta este doar o parte din noile standarde, ce urmează să fie aplicate. Există greutăţi în legătură cu adoptarea a proiectului, înregistrat în Parlament, privind Codul Muncii al Ucrainei. De asemenea sunt probleme privind îndeplinirea angajamentelor legate de aplicarea actelor UE în legislaţia Ucrainei privind protecţia muncii. Nici un standard privind securitatea şi igiena muncii n-a fost adaptat. Majoritatea actelor legislative ale Ucrainei se află la stadiul de proiecte. Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că Ministerul Sănătăţii al Ucrainei, cu ajutorul experţilor internaţionali, a elaborat proiectul Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional al sângelui. Adoptarea ei ar da posibilitate să fie desfăşurate reforme importante în structura existentă şi să fie asigurat accesul liber şi la timp al cetăţenilor la componentele sângelui donatorilor în volumul necesar, dar care până acum n-a fost adoptată de către Cabinetul de Miniştri.
       
Îndeplinirea Acordului de asociere privind alinierea legislaţiei naţionale la standardele UE se desfăşoară lent, cu încălcarea termenilor, fixaţi în Acord.  Pricinile, care influenţează asupra îndeplinirii cu succes a angajamentelor în cadrul Acordului de asociere, sunt:  poziţia activă a instituţiilor corespunzătoare, susţinerea procesului din partea UE şi a organizaţiilor financiare internaţionale, precum şi faptul, că procesul de aliniere a legislaţiei în unele sectoare a fost început cu mai mult de 5 ani în urmă. Printre factorii, care reţin procesul de îndeplinire a Acordului, rămâne capacitatea insuficientă a cadrelor din instituţiile respective, procedura birocratizată de adoptare a actelor legislative, conflictele de interese între diferite organe de stat referitoare la distribuirea împuternicirilor, precum şi între diferite părţi cointeresate.
         
Acestea au fost rezultatele stabilite de Organizaţia Publică „Centrul Ucrainean al politicii europene” privind îndeplinirea de către Ucraina a prevederilor Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.
         
 De la 1 ianuarie 2018 la punctele internaţionale şi interstatale de trecere a frontierei ucrainene va fi lansat un sistem complex de fixare a datelor biometrice. Identificarea obligatorie a datelor biometrice va fi aplicată faţă de cetăţenii din 71 de ţări, între care India, Bangladesh, Sri-Lanka şi Federaţia Rusă. Despre aceasta a comunicat Secretarul Consiliului Securităţii şi Apărării Naţionale al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, în timpul testării acestui complex la punctul de trecere şi control din Aeroportul Kyiv. Oleksandr Turcinov a adăugat: „Între aceste ţări cele mai multe probleme avem cu Federaţia Rusă Or, anume prin frontiera cu această ţară trec mulţi spioni, diversionişti, provocatori.  Sperăm că la anul viitor această problemă va fi soluţionată. Ne propunem nu numai intrarea în ţară în baza paşapoartelor biometrice, verificarea şi identificarea dateşlor biometrice, dar şi trecerea frontierei noastre după amprenta degetelor. Totodată, în faţa noastră stă sarcina de a insista asupra prevenirii prealabile despre vizita în ţara noastră pentru persoane din Rusia, care să explice clar scopul intrării pe teritoriul Ucrainei”, a conchis O. Turcinov.  
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”.

Asculta