Doamnelor şi domnilor bine v-am găsit! Sunt Vitalie Zâgrea şi împreună cu Andrei Crigan şi Iurie Soponaru, din regia de emisie, vom încerca să facem o sinteză a evenimentelor politice care au avut loc în ţara noastră pe parcursul săptămânii curente.
Situaţia în Estul Ucrainei rămâne şi-n continuare tensionate. Pe parcursul săptămânii din păcate s-au înregistrat mai multe jertfe. Ministerul de externe al Canadei a anunțat că depune eforturi diplomatice pentru desfășurarea unei forțe ONU de menținere a păcii în Ucraina. "Peste tot în lume, Canada a purtat discuții cu mai multe țări asupra viabilității și utilității posibilității de a implementa operațiuni de menținere a păcii și de asigurare a unei supravegheri polițienești în Ucraina", a declarat ministrul de externe, Chrystia Freeland. Comunicatul ministerial precizează că premierul canadian, Justin Trudeau, a promovat ideea trimiterii "căștilor albastre" în Ucraina inclusiv printr-un dialog direct cu cancelarul german, Angela Merkel. Freeland a examinat personal fezabilitatea și perspectivele unei astfel de misiuni împreună cu secretarul de stat american, Rex Tillerson, și cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres. Freeland este de origine ucraineană, la fel ca alți 1,2 milioane de canadieni. Guvernele de la Ottawa au susținut permanent poziția Ucrainei în conflictul cu Rusia, după anexarea Crimeei în 2014, și au adoptat sancțiuni împotriva Moscovei, alături de alte state occidentale. La începutul acestui an, Canada a prelungit până în 2019 misiunea unui contingent militar însărcinat cu instruirea trupelor ucrainene. Între timp, teroriştii proruşi continua să atace poziţiile militarilor ucraineni în Estul Ucrainei. Despre aceasta a declarat Purtătorul de cuvânt al Centrului Operaţiunii Antiteroriste, Anatolii Stelimah: “În ultimele 24 de ore, în zona desfăşurării Operațiunii Antiteroriste situația nu s-a schimbat semnificativ. Forţele ruso-teroriste au continuat să atace poziţiile ucrainene, folosind haotic lansatoarele de mine şi intensificându-şi activitatea pe direcţia Lugansk. Astfel, seara insurgenţii au tras de patru ori focuri împotriva apărătorilor localităţii Luganske şi de trei ori – împotriva celor din Krymske, folosind lansatoarele de mine cu calibrul de 82 mm şi armele pentru infanterie. Sub focul inamicului prorus au nimerit şi punctele ucrainene de rezistenţă din Triohizbenka, Zolote, Valuiske, iar la periferia localităţii Staryi Aidar mercenarii ruşi au lansat 20 de obuze din artileria cu calibrul de 122 mm. În apropierea Doneţk-ului, teroriştii au tras din lansatoare de grenade asupra poziţiilor ucrainene de lângă Avdiivka, iar în direcţia Primorske, insurgenţii au aplicat armele de inafanterie lângă Slavne. În total, teroriştii au încălcat de 19 ori liniştea în Estul Ucrainei, militarii ucraineni fiind nevoiţi de 12 ori să tragă focuri de răspuns. În ultimele 24 de ore, doi apărători ucraineni au fost răniţi în Donbas”, a adăugat Anatolii Stelimah.
Trebuie să recunoaştem faptul că în decursul ultimului deceniu puterea ucraineană a pierdut destul de mult, întrucât n-a folosit posibilităţile existente pentru dezvoltarea ţării. Despre aceasta a declarat Primul Ministru al Ucrainei, Volodymyr Groisman, miercuri, la şedinţa guvernului. A fost pierdută independenţa energetică, a spus premierul. El a menţionat că mai înainte n-a fost nevoie să fie alocate atâtea mijloace băneşti pentru finanţarea armatei ca acum, dar drumurile, spitalele nu erau reparate, n-au fost construite noi grădiniţe de copii, n-a fost înfăptuită descentralizarea. Acum ne aflăm în stare de război, ţara cheltuieşte mulţi bani pentru întreţinerea trupelor şi alte măsuri. În prezent se construiesc drumuri, ceea ce în trecut autorităţile precedente n-au făcut, a spus Volodymyr Groisman.
Cu toate acestea creşterea economică în anul viitor va constitui mai mult de 3 la sută, însă sarcina guvernului este asigurarea unei creşteri de minimum 5-7 la sută, a spus premierul, adăugând că Ucraina trebuie să ocupe un loc destoinic în lume, iar ucrainenii să trăiască bine. Punctul-cheie pentru aceste succese este o economie puternică. Cu un an şi jumătate în urmă a început refacerea. În anul viitor vom asigura o creştere economică de peste 3 la sută, însă aceasta este insuficient, a menţionat şeful guvernului.
În cadrul şedinţei Cabinetului de Miniştri a fost adoptat proiectul hotărârii privind suspendarea acţiunii Acordului dintre Guvernul Ucrainei şi Guvernul Federaţiei Ruse despre livrările reciproce de armamente şi tehnică militară, organizarea reparaţiei şi acordarea de servicii cu menire militară. Această hotărâre a fost adoptată în pachet cu alte documente fără examinare. Acordul respectiv a fost semnat la 8 februarie anul 1995, tot atunci el a intrat în vigoare. În document se spune că Ucraina şi Rusia fără consimţământ nu puteau transmite sau vinde mărfuri de menire militară persoanelor fizice şi juridice, precum şi guvernelor din terţe ţări.
De asemenea la aceiaşi şedinţă, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a adoptat Strategia naţională de utilizare a deşeurilor până în anul 2030, care prevede reducerea volumului de îngropare a deşeurilor şi sporirea nivelului de prelucrare a lor, precum şi adunarea separată a deşeurilor menajere. Se creează impresia, că Ucraina în mod sistematic, decenii la rând, a fost o adevărată gunoişte. Numai în unele locuri apăreau complexe de prelucrare, asemenea proiecte în Ucraina sunt foarte puţine. Acum a sosit timpul să curăţăm aceste deşeuri, a accentuat Primul Ministru, Volodymyr Groisman. De asemenea premierul a chemat organele locale ale puterii să studieze şi să folosească posibilităţile pentru crearea complexelor de prelucrare a deşeurilor.
Parlamentul European solicită aprofundarea colaborării cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia, dar și găsirea unor noi modalități de a sprijini cele trei țări aflate la frontierele de est ale UE. Un anunț în acest sens a fost publicat de serviciul de presă al PE înainte de summit-ul Parteneriatului Estic care este preconizat pentru 24 noiembrie. „Ucraina, Georgia și Moldova lucrează din greu pentru a crea legături mai strânse cu UE, în ciuda rezistenței puternice din partea Rusiei. Cetățenii acestora beneficiază deja de călătorii fără viză în UE, iar țările au oportunități comerciale sporite grație acordurilor de liber schimb. Un nou raport al Parlamentului solicită acum aprofundarea acestei colaborări și găsirea unor noi modalități de a sprijini țările aflate la frontierele de est ale UE. Raportul din proprie inițiativă a fost deja adoptat de comisia pentru afaceri externe și va fi votat de deputații europeni în cadrul sesiunii plenare din noiembrie de la Strasbourg. Principalul accent se pune pe Ucraina, Georgia și Moldova, trei țări care au atins recent progrese majore în cooperarea cu UE”, se menționează în comunicat.
Printre propunerile cu care vine Parlamentul European se regăsesc și înființarea unui fond fiduciar pentru Ucraina, Georgia și Moldova.
„Fondul fiduciar este un instrument de dezvoltare pentru o reacție rapidă și flexibilă a UE la situațiile de criză și post-criză. Resursele ar proveni de la donatori publici și privați pentru investiții în proiecte care vizează îmbunătățirea structurilor socio-economice”, anunță reprezentanții PE. Comisia recomandă, de asemenea, sporirea sprijinului pentru reformele economice și modernizarea parteneriatului actual ca modalitate de a recompensa progresele înregistrate de țările partenere în ceea ce privește reformele UE. Această actualizare ar putea oferi, de exemplu, acces la uniunea vamală sau la uniunea energetică a UE.
„Crearea unui model Parteneriatul estic Plus pentru țările asociate, cu posibilitatea unei viitoare participări în domeniul vamal, energetic și digital este esențială”, a declarat co-raportoarea Laima Andrikienė (PPE, Lituania).
Aceste măsuri se adaugă structurilor și proiectelor UE de cooperare și dezvoltare din regiune deja existente. Propunerea subliniază necesitatea de a menține presiunea asupra Rusiei pentru a rezolva conflictele teritoriale care implică țările. Acest lucru este deosebit de important în prezent, deoarece sancțiunea UE față de Rusia va expira în ianuarie 2018.
Pentru a stimula progresul acestor țări, propunerea Comisiei pentru afaceri externe va fi prezentată Consiliului, Comisiei și serviciilor europene de acțiune externă pentru examinare la viitoarea reuniune la nivel înalt a Parteneriatului Estic din 24 noiembrie.
„Trebuie să ne asigurăm că rezultatele summitului sunt concrete și dedicate investițiilor și bunăstării pe termen lung ale persoanelor din țările în cauză. Sprijinul acordat de UE pentru reformele economice este de o importanță deosebită pentru cetățeni”, a spus Laima Andrikienė.
„Un parteneriat estic de succes trebuie să reducă disparitățile socio-economice și corupția, să conecteze mai bine țările participante în domeniile transporturilor, infrastructurii și energiei, să permită călătoriile fără viză pentru șederi pe termen scurt și să crească oportunitățile pentru schimburile educaționale și pentru relațiile între oameni”, a adăugat Knut Fleckenstein. Parteneriatul estic a fost lansat în 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a felicitat Ucraina cu ocazia realizării de reforme și a subliniat responsabilitatea Rusiei pentru îndeplinirea acordurilor de pace de la Minsk. O astfel de decizie a fost adoptată la 8 noiembrie. Consiliul Europei a confirmat faptul că este solidar străduințelor Ucrainei în contextul realizării reformelor pro-europene. MAE de la Kiev a salutat poziția Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei, subliniind că este un exemplu pozitiv pentru alte organizații internaționale. Sperăm că Rusia va lua măsuri pentru a stabiliza situația umanitară din Donbas și va permite preluarea controlului ucrainean asupra raioanelor ocupate din regiunile Donețk și Lugansk. De menționat că CM CE a apreciat mai ales reforma justiției și purificarea sistemului judiciar de elemente destructive.
MAE de la Kiev a confirmat într-un comunicat de presă că va lua în considerare toate recomandările instituțiilor și comitetelor CE și va armoniza legislația potrivit standardelor europene. Ucraina consideră decizia CE încă pus în direcția combaterii agresiuni iruse și restabilirii suveranității teritoriale a Ucrainei.
Kievul a amintit și de rezoluția CE privin Crimeea din 3 mai 2017. Recent Petro Poroșenko a declarat că Ucraina nu intenționează să recucerească Crimeea și Donbasul prin mijloace militare și intenționează să obțină dreptate în arena politico-diplomatică. „Dușmanul s-a întărit în zonele urbanizate, în zone metropolitane cu o populație urbană mare. Acolo locuiesc cetățeni ai Ucrainei. Nu putem să ne ucidem cetățenii cu sânge rece, așa cum guvernul rus a acționat în Cecenia ..“ – a declarat Poroșenko. Potrivit șefului Ucrainei, recucerirea Crimeei prin forță este imposibilă și nu merită să sperăm că Rusia va părăsi peninsula binevol. Dar putem face ca aceasta povară sa devina insuportabilă pentru Moscova, notează „Adevărul ucrainean”. „Așa cum uneori infractorul aruncă bunul furat, atunci când începe sa-l friga și Rusia se poate retrage din Crimeea, cand aceasta va deveni o povară prea grea pentru ea“, – a declarat Poroșenko.
Liderul ucrainean a remarcat că platformele internaționale, sancțiunile și alte măsuri consolidate legale ar trebui utilizate pentru acest lucru. „Tragerea Rusiei la raspundere juridică internațională este un proces lung, dar inevitabil”, a adăugat președintele Ucrainei.
Potrivit lui Poroșenko, 60% din ucraineni susțin un plan pasnic de recucerire a teritoriilor capturate de Rusia și doar 13% susțin o ofensivă militară. Alți 14% dintre respondenți, obosiți de conflict, sunt pregătiți să accepte înghețarea conflictului printr-o izolarea oblgatorie a anumitor zone din regiunile Lugansk și Donețk.
Alianţa Nord-Atlantică susţine năzuinţa Ucrainei de a obţine statutul de membru al blocului NATO. Despre aceasta a declarat Secretarul general al Alianţei, Iens Stoltenberg, răspunzând la întrebarea corespondentului publicaţiei „Adevărul European”, la Bruxelles.
Ucraina este un partener apropiat al Alianţei. Şi noi susţinem năzuinţa euroatlantică a Ucrainei, a accentuat el. Totodată, Secretarul general n-a răspuns la întrebarea , dacă Ucraina este inclusă în lista „aspiring naţions”, adică, a statelor, care declară despre năzuinţa de a obţine statutul de membru al Alianţei.
După cum se ştie, până acum în declaraţiile oficialilor NATO în această listă erau numite trei state şi anume – Macedonia, Bosnia-Herţegovina şi Georgia. Ucraina în anul 2017 a comunicat Alianţei despre scopul oficial de a deveni membră a Alianţei, însă până acum din partea Alianţei n-a răsunat o listă reînnoită „aspiring countries”. Deocamdată nu se înţelege, dacă în declaraţia făcută de Iens Stoltenberg în lista respectivă este inclusă şi Ucraina.
Cât priveşte colaborarea în continuare a Alianţei cu Ucraina, Secretarul general NATO a declarat, că prioritatea ei constituie reformele. În prezent trebuie să ne concentrăm atenţia asupra reformelor, care duc Ucraina spre NATO, a subliniat el.
După cum s-a comunicat, în luna septembrie Tadjan Ildem, adjunctul Secretarului general NATO pentru diplomaţia publică, a accentuat, că NATO respectă politica „Uşilor deschise” privind Ucraina.
„Noi trebuie să păstrăm perspectiva aderării la NATO pentru Ucraina ca ţară europeană, nepermiţând nici unei alte ţări, inclusiv Rusiei, să aibă dreptul de a pune veto pe aderare”, a declarat el.
Luni, la Bahmut, regiunea Donețk, a fost plantată Aleea Păcii, care s-a înscris în cadrul acțiunii ecologice panucrainene ”Sădește copacul păcii”. Localnicii, împreună cu reprezentanți ai confesiunilor religioase, conducători ai regiunii și orașului, au sădit mai mulți copaci în Parcul Prieteniei. Anul acesta acțiunea a fost derulată în ajunul zilei internaționale de prevenire a exploatării mediului ambiant în timp de război sau conflicte militare, marcată pe data de 6 noiembrie. Ministrul Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ostap Semerak, care, de asemenea, a participat la acțiunea de sădire a copacilor la Bahmut, a apreciat astfel situația ecologică în zona acțiunilor militare din estul Ucrainei.
„Din păcate, situația este extrem de critică. Ea se referă nu numai la obiectivele industriale. Regiunea Donețk era bogată în asemenea obiective încă de pe timpurile Uniunii Sovietice, acestea cauzând daune serioase mediului ambiant. Este vorba și despre pagubele, ce sunt aduse de acțiunile militare. Am în vedere poluarea solului și a aerului, a resurselor acvatice, pierderea parcurilor naturale naționale. Toate acestea suferă schimbări serioase și vor necesita o intervenție nu mai puțin serioasă din partea statului, investiții însemnate și importante resurse”, a subliniat Ostap Semerak, ministrul Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei.
La 8 noiembrie s-au împlinit un an de la ultimele alegeri ale Președintelui SUA, în rezultatul cărora republicanul Donald Trump a ieșit învingător în competiția cu democrata Hillary Clinton. Donald Trump a devenit al 45-lea președinte american. Pentru mulți aceasta a fost o surpriză. Care au fost așteptările de la această președinție și în ce măsură Donald Trump a îndreptățit aceste așteptări? Iată opinia diplomatului, expertului Fondului ”Maidanul afacerilor externe”, Oleksandr Hara: „Alegerea lui Trump a fost neașteptată, sondajele de opinie afirmau că victoria va fi de partea lui Hillary Clinton. Însă faptul că exact cu o lună și jumătate în urmă Congresul SUA – și Senatul, și Camera Reprezentanților – a votat aplicarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse, sancțiuni destul de drastice în comparație cu cele care au fost până atunci, atestă că senatorii americani, pe de o parte, înțeleg locurile vulnerabile ale lui Trump, de aceea ramura legislativă a puterii a decis să exercite o oarecare presiune asupra Președintelui ca el să înainteze pe calea intereselor naționale ale Statelor Unite. De asemenea, în jurul lui Tramp se află diplomați, militari de înaltă calificare, care înțeleg clar ce este Federația Rusă și care este însemnătatea Ucrainei din punctul de vedere al intereselor naționale americane”, a opinat Oleksandr Hara.
La 9 noiembrie a fost marcată Ziua scrisului ucrainean. Cu acest prilej în Ucraina și-a luat startul cea de a 18-a ediție a concrusrului internațional de limbă ucraineană Petro Iațik. Mai multe detalii cunoaşte colegul nostru Marin Gherman.
Potrivit directorului executiv al Ligii mecenaților ucraineni, coordonatorul concursului, Mihailo Slaboșpițki, concursul se desfășoară în 4 etape: „Fiecare ediție a concursului se desfășoară într-un alt colț al Ucrainei. În anul curent am organizat startul concursului internațional la Hmelnițki. Acest concurs internațional va avea loc în patru etape: etapa școlară, raională, regionale și națională. Învingătorii vor primi premii bănești, cadouri. Merită menționat faptul că acest concurs va implica participanți din afara Ucrainei: din statele CSI, din Australia, Canada și Grecia. Așadar, implicăm diaspora ucraineană la acest concurs internațional”, a menţionat Slaboşpiţki.
Tot la 9 noiembrie în întreaga țară a avut loc Dictarea Radiofonică Panucraineană a Unității Naționale. Evenimentul se desfășoară în contextul celebrării Zilei scrisului ucrainean și a limbii ucrainene. La acțiune au fost implicate toate filialele Audiovizualului Public Național. Pentru prima dată dictarea radiofonică a fost organizată în anul 2000 cu prilejul zilei reînhumării poetului Taras Șevcenko și celebrării zilei Sfințiților Chiril și Metodiu. Atunci, Radioul Ucrainean a primit prin poștă peste 1000 de dictări, susține coordonatorul proiectului „Dictarea Radiofonică Națională”, Alina Akulenko. În ultimii 17 ani, sărbătoarea s-a transformat într-un adevărat flash-mob național. Numărul de participanți crește anual. În anul 2016 către filialele radioului public au fost trimise circa 20 de mii de lucrări. Textul a fost citit în direct la radio de către Oleksandr Avramenko, profesorul Universității „Boris Grincenko” din Kiev.
La această dictare a unității naționale au participat, la filiala Radioului Ucrainean din Cernăuți și jurnaliști de limbă română din Ucraina.
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”.
