“Sinteza politică a săptămânii” - redacţia emisiuni în limba română a postului de radio “Ucraina-Internaţional”
Ucraina deocamdată nu vede nici un fel de semne că Rusia este gata să părăsească Donbasul şi Crimeea. Despre aceasta a declarat Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, rostind discursul său anual în Rada Supremă privind situaţia internă şi externă a ţării noastre. Petro Poroşenko a menţionat: „Federaţia Rusă nici nu are de gând să-şi retragă forţele din Donbas şi Crimeea, mai mult decât atât, apar tot mai des dovezi că Moscova se pregăteşte către un război de ofensivă de proporţii continentale”. În opinia Preşedintelui, o dovadă certă la acest capitol sunt aplicaţiile militare ruso-belaruse „Vest 2017”, care ar fi trebuit să aibă denumirea de „anti-vest”, având în vedere caracterul şi proporţiile exerciţiilor respective. Anume din această cauză Ucraina şi-a intensificat controlul pe toate segmentele frontierei sale, a relevat Petro Poroşenko. Într-adevăr, insurgenţii continuă să încalce regimul de încetare a focului în Estul Ucrainei. Despre aceasta a declarat Purtătorul de cuvânt al Operaţiunii Antiteroriste din Donbas, Anatolii Stelimah.
„În ultimele 24 de ore, situaţia în zona desfăşurării Operaţiunii Antiteroriste nu s-a schimbat simţitor. Ca şi ziua, pe timp de noapte, forţele ruso-teroriste au continuat să atace poziţiile militarilor ucraineni în direcţia Doneţk şi Primorske. Seara şi noaptea, inamicul a folosit în mare parte lansatoarele de grenade şi armele de infanterie. După orele 18, teroriştii au tras focuri de trei ori asupra punctelor ucrainene de rezistenţă din Şirokine. De asemenea, mercenarii ruşi au folosit lansatoare de grenade lângă localităţile Pavlopili şi Lebedinske, iar blindatele – nu departe de Starognativka. În direcţia Doneţk, inamicul prorus a lansat tiruri de foc împotriva militarilor ucraineni din mitraliere de mare calibru şi arme pentru infanterie în apropiere de Avdiivka şi mina Butivka. În regiunea Lugansk în ultimele 24 de ore a fost păstrată liniştea. În total, formaţiunile ruso-teroriste au atacat de 25 de ori poziţiile apărătorilor ucraineni în Donbas, care au fost nevoiţi uneori să tragă focuri drept răspuns. Din păcate, un militar ucrainean şi-a pierdut viaţa ziua trecută în Estul Ucrainei”, a adăugat Purtătorul de cuvânt al Operaţiunii Antiteroriste din Donbas, Anatolii Stelimah.
Între timp, în Donbas sunt date dispărute fără urme 410 persoane, iar 144 de oameni sunt deţinuţi în prizonierat. Despre aceasta a comunicat la o conferinţă de presă conducătorul Centrului de cordonare a acţiunilor de căutare şi eliberare a prizonierilor şi celor dispăruţi fără urme din cadrul Serviciului Securităţi al Ucrainei, Iurii Kaceanov. Potrivit lui, începând cu aprilie 2014, colaboratorii centrului au reuşit să găsească şi să elibereze din prizonierat 3 mii 138 de persoane. Între aceştia se numără militari ucraineni, jurnalişti, activişti publici şi cetăţeni paşnici din Estul Ucrainei şi din Crimeea ocupată. Partea ucraineană este gata să facă un schimb de ostatici neproporţional cu inamicul prorus din Donbas, adică să elibereze 309 bandiţi numai pentru a putea elibera 87 de prizonieri ucraineni. Această propunere a fost făcută publică la şedinţa subgrupului umanitar al Grupului Trilateral de Contact de la Minsk. Astfel, consilierul Şefului Serviciului Securităţii al Ucrainei, Iurii Tandit, a declarat pentru Radioul Ucrainean că în prizonieratul teroriştilor proruşi încă mai rămân 144 de eroi ucraineni:
„Tema eliberării ostaticilor este parte a vieţii noastre. Mai bine de trei ani ne ocupăm de această problemă. Până acum am reuşit să găsim şi să eliberîm din prizonierat 3 mii 138 de persoane. Încă mai avem zeci de ucraineni deţinuţi nelegal pe teritoriul Federaţiei Ruse. Suntem gata în orice moment să eliberăm 87 de eroi ucraineni, ştiind locul aflării lor în regiunile Doneţk şi Lugansk, transmiţânt teroriştilor 309 bandiţi, care au săvârşit diverse crime împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ştim că nu este deloc un schimb proporţional, dar nu putem renunţa la eroii noştri, care suferă în prizonieratul teroriştilor proruşi din Donbas”, a adăugat Iurii Tandit, consilierul Şefului Serviciului Securităţii al Ucrainei.
Timp de aproape trei ani, Kievul a încercat în zadar să obțină trimiterea unei forţe de menținere a păcii a ONU în zona de conflict din estul Ucrainei, iar Rusia s-a împotrivit. Acum însă, aceeași propunere a venit de la Moscova.
Putin a declarat ca va propune Consiliului de Securitate al ONU sa desfășoare trupe de menținere a păcii pe linia frontului din Donbas. Doar așa, potrivit lui, se va putea „soluționa problema în partea de sud-est a Ucrainei“. Potrivit experților de la Stratfor, timpul ales pentru această declarație indică faptul că Moscova va propune proiectul de rezoluție în timpul următoarei sesiuni a Adunării Generale a ONU, care va începe pe 12 septembrie. „Cu toate acestea, propunerea rusă ar trebui privită mai mult ca o încercare de a ușura presiunea din partea Occidentului, în special a Washingtonului, decât un angajament sincer pentru a pune capăt conflictului”, subliniază analiștii Stratfor. Ucraina, la rândul său, suspectează deja Moscova că este mai interesata în a obține un instrument de influențare a Occidentului, și nu o soluționare reala a situației din Donbas, mai ales ca propunerea lui Putin este mult mai limitată decât orice inițiativa similara făcută până acum de către autoritățile ucrainene. „Organizației Națiunilor Unite nu i se va acorda acces in interiorul Donbasului sau la frontiera cu Rusia, aflat sub controlul separatiștilor. Toate acestea vor limita capacitatea de a monitoriza și împiedica fluxul de arme și oameni din Rusia”, susține Stratfor.
Primul vicepreședinte al Radei Supreme a Ucrainei, Irina Gerașcenko a comentat propunerea Moscovei în felul următor: „Putin, în cea mai bună tradiție a războiului hibrid, încearcă să denatureze ideea lansată de conducerea ucraineana privind desfășurarea forței de menținere a păcii în Donbas“. Cu toate acestea, multe țări occidentale au luat în serios propunerea lui Putin. Astfel, ministrul german de externe Zigmar Gabriel, „fostul învățăcel” al lui Schroder (a declarat: „Prin propunerea de a trimite o misiune de menținere a păcii în Ucraina, Rusia și-a schimbat politica față de Ucraina. Nu ar trebui să pierdem acest moment”. În același timp, a adăugat că, dacă situația cu „căștile albastre” se dezvoltă într-un sens pozitiv, atunci acesta ar putea fi primul pas spre ridicarea sancțiunilor.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a făcut deja demersuri pentru a clarifica ce fel de misiune de menținere a păcii își doreste în Donbas. În primul rând, nu ar trebui să existe militari ruși printre pacificatori. În al doilea rând, „căștile albastre” nu ar trebui să primească niciun fel de permise din partea republicilor autoproclamate, pe care Ucraina le declara organizații teroriste.
„Propunerea lui Putin de a trimite pacificatori poate fi văzută ca un efort al cărui obiectiv este de a convinge SUA și Occidentul că Rusia este interesată în reducerea violenței în conflictul din Ucraina“, – spun experții Stratffor. Și în ciuda faptului că Moscova continuă să creeze obstacole pentru Washington în Coreea de Nord și Siria, ea vrea să demonstreze SUA capacitatea sa de a lua decizii în cunoștință de cauză si constructive. Și datorită acestei imagini a Rusiei, unii susținători occidentali ai Kievului, de exemplu Germania, mult mai probabil ca vor fi de acord cu astfel de eforturi ale Kremlinului. Demonstrând dorința de a atenua tensiunile, Rusia va avea mai mult spațiu de manevră în negocierile cu Statele Unite.
La 6 septembrie Comitetul reprezentanţilor permanenţi ai ţărilor Uniunii Europene au aprobat, în cadrul unei şedinţe ordinare, prelungirea cu încă şase luni a sancţiunilor individuale împotriva Federaţiei Ruse. Măsurile restricitive se referă la 153 de persoane fizice şi companii implicate în agresiunea împoriva Ucrainei, a menţionat politologul Oleksandr Palii, care a remarcat următoarele: „Prelungirea în mod automat a sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei pentru anexarea nelegitimă a Crimeiei este extrem de importantă. În primul rând pentru că se aplică automat, fără nici un fel de dezbateri în interiorul Uniunii Europene, în pofida faptului că există unele ţări, care se opun formal sancţiunilor. Cu toate acestea, când vine vorba de vot, vedem unitatea. Aceasta înseamnă că unitatea Uniunii Europene în ceea ce priveşte această chestiune este păstrată. Prin urmare, putem spune că aceste sancţiuni sunt mai mult simbolice. Ele simbolizează izolarea Rusiei şi faptul că o dezvoltare normală a interacţiunii economice cu Crimeea este imposibilă. În cele din urmă, aceasta înseamnă că peninsula Crimeea este o povară pentru economia Federaţiei Ruse. În această problemă extrem de importantă avem dovezi ale unităţii Europei”, a conchis politologul ucrainean Oleksandr Palii.
Ucraina deocamdată nu vede nici un fel de semne că Rusia este gata să părăsească Donbasul şi Crimeea. Despre aceasta a declarat Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, rostind discursul său anual în Rada Supremă privind situaţia internă şi externă a ţări noastre. Potrivit Agenţiei „Ukrinform”, Petro Poroşenko a menţionat: „Federaţia Rusă nici nu are de gând să-şi retragă forţele din Donbas şi Crimeea, mai mult decât atât, apar tot mai multe dovezi că Moscova se pregăteşte către un război de ofensivă de proporţii continentale”. În opinia Preşedintelui, o dovadă certă la acest capitol sunt aplicaţiile militare ruso-belaruse „Vest 2017”, care ar fi trebuit să aibă denumirea de „anti-vest”, având în vedere caracterul şi proporţiile exerciţiilor respective. Anume din această cauză Ucraina şi-a intensificat controlul pe toate segmentele frontierei sale, a relevat Petro Poroşenko.
Preşedintele Ucrainei Petro Poroșenko a anunțat elaborarea în cel mai scurt timp a legii despre reintegrarea Donbasului. Legea va fi pusă în dezbatere publică – a spus Președintele Ucrainei în cadrul mesajului anual către Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă. Liderul de la Kiev a numit condițiile staționării misiunii ONU în Donbas: întregul spațiu al operațiunii antiteroriste și nici o coordonare de poziții cu rebeli pro-ruși. El a declarat că misiunea trebuie să corespundă principiilor de amplasare internaționale a forțelor de pacificare. Petro Poroșenko a menționat rolul distructiv al Rusiei și provocările pe care le realizează în Donbas.
Petro Poroșenko a chemat Parlamentul Ucrainei să elimine imunitatea de deputat din legislație începând cu anul 2020. Petro Poroșenko: „Nimeni nimănui și niciodată nu va putea să asigure tutelă politică. Mă adresez și către așa numiții prieteni ai președintelui. În cazul unor pretenții din partea organelor de forță nu am de gând să devin avocatul vostru. Astfel de oameni nu au ce căuta în echipa mea. Rada Supremă a înregistrat un record absolut la capitolul votării rezultative. Vorbim despre eliminarea imunității de deputat. Sunt solicitări de privare de imunitate a deputaților din toate fracțiunilor. Vă rog să examinați posibilitatea introducerii de amendamente în Constituție și eliminarea imunității de deputat al poporului de la 1 ianuarie 2020 pentru a obține un succes în această privință”, a spus Petro Poroșenko.
Preşedintele ţării Petro Poroşenko a afirmat că speră ca Ucraina să finalizeze negocierile cu aliaţii occidentali pentru a primi armament militar defensiv, adăugând că exerciţiul militar Zapad ar putea fi un pretext pentru invadarea Ucrainei. Poroşenko s-a declarat îngrijorat de exerciţiul militar ruso-belarus ce va avea loc în această lună, afirmând că nu exclude posibilitatea creării unor grupe de atac formate din trupe ruse, ce s-ar putea pregăti de o invazie a teritoriului ucrainean. ”Sper că vom completa cu succes negocierile cu partenerii noştri occidentali în privinţa furnizării de armament defensiv către Ucraina”, a adăugat liderul de la Kiev.
În perioada 5-6 septembrie 2017, Preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Andrii Parubii a întreprins o vizită de lucru în Republica Polonia. În cadrul vizitei el a participat la conferinţa „Europa Carpaţilor” ce s-a desfăşurat în localitatea Krynyţea Zdrui din Polonia în timpul căreia au fost discutate o serie de probleme privind regiunea Carpatică, precum şi schiţate modalităţile de soluţionare a lor şi realizarea unor iniţiative comune. Totodată, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei a avut în serie de întâlniri bilaterale, în special cu Mreşalul Seimului Republicii Polonia, Marek Kuhţinskii, Mareşalul senatului polonez, Stanislav Karcevskii. De asemenea, Andrii Parubii a ţinut un discurs cu tema „Cum să schimbăm Uniunea Europeană?”
Conferinţa „Europa Carpaţilor” a fost concepută în anul 2010 de către Seimul Republicii Polonia, în special de Marek Kuhţinskii şi constituie o platformă pentru întâlniri şi discuţii între parlamentari, reprezentanţi ai guvernelor, autorităţile locale şi repezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale din ţările Convenţiei Cartpatice (Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina) în cadrul căreia sunt abordate chestiuni privind regiunea carpatică, indentificarea modalităţilor de abordare a acestora şi punerea în aplicare a iniţiativei comune. În afară de aceasta, o atenţie deosebită se acordă consolidării şi cooperării în continuare între guvernele statelor Convenţiei Carpatice.
Pe parcursul anilor 2003-2007 principalul indice al iniţiativei privind integrarea regiunii Carpaţilor a fost Convenţia Carpatică, semnată la 23 mai 2003. Ulterior s-a constatat că această iniţiativă ar trebui să devină un element de colaborare cu caracter subregional între ţările din regiunea Carpaţilor, unite din punctul de vedere al poziţiei geopolitice, identităţii politicii Europei Centrale şi valorilor naţionale formate în rezultatul proceselor istorice.
Scopul final al tuturor acţiunilor în cadrul „Europa Carpaţilor” trebuie să devină elaborarea strategiei europene macroregionale de dezvoltare a regiunii Carpaţilor. În primul rând, Strategia Carpaţilor este orientată la colaborarea în domeniul dezvoltării economice, ocrotirii mediului ambiant şi culturii.
De precizat că această conferinţă se desfăşoară de două ori pe an – în primul trimestru are loc în Krasicin din Voievodatul Subcarpatia, iar în septembrie în Crynyţea Zdrui, în cadrul Forumului economic internaţional anual.
Scopul principal al iniţiativei „Europa Carpaţilor” constă în dezvoltarea colaborării polono-ceho-ucrainene în cadrul proiectului „Carpaţii Verzi” (1999-2000). O atenţie deosebită se acordă nu numai dezvoltării echilibrate al regiunilor din Europa Centrală şi de Este, ci şi implementării politicii de echilibru al economiei şi ecologiei.
Vineri, 8 septembrie 2017, aflându-se în Estonia, la întâlnirea miniștrilor de Externe ai țărilor-membre ale UE și ai statelor-participante la Programul „Parteneriatul Estic”, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a acordat un interviu Agenției Ukrinform. În continuare vă propunem expunerea acestui interviu.
În primul rând, șefului departamentului de politică externă a Ucrainei u s-a solicitat părerea referitoare la varianta Kremlinului de dislocare a pacificatorilor în Donbas. Pavlo Klimkin consideră că aceasta este, mai întâi de toate, o manipulare așteptată, deci Rusia pretinde ca prin aceasta să-i susțină pe teroriștii de pe teritoriul ocupat al Donbasului. „Este o încercare de a trece întregul proces de pace într-o realitate virtuală și a nărui totul ce a fost obținut cu ajutorul partenerilor noștri. Cea de a doua manipulare este intenția de a plasa pacificatorii numai pe linia de demarcare. Aceasta este deja o cale reală spre înghețarea situației care există. Deci, se vede intenția Rusiei de a legaliza colonia sa, protectoratul pe teritoriul ocupat al Donbasului. Mai mult decât atât, văd în aceasta element original în felul său de șisofrenie politică. În practica ONU nu a fost nici un caz de acordare a susținerii agresiunii”, a explicat Pavlo Klimkin.
Comentând reacția opiniei publice mondiale la declarațiile lui Putin, ministrul ucrainean de Externe a menționat: „Proiectul rezoluției propus de Rusia în Consiliul Securității nu a fost susținut de nimeni. În al doilea rând, am stat de vorbă cu mai mulți prieteni și colegi de-ai mei din Uniunea Europeană. Ei înțeleg foarte bine la ce este orientată „inițiativa” (în ghilemele) a Rusiei. Este o intenție conștientă de a împiedica realizarea a tot ce am obținut în contextul de a o face pe Rusia să părăsească Donbasul. Deoarece a face ordine în Donbas și a-i întoarce pe oamenii care au suferit la o viață normală nu este chiar atât de complicat. Dar cu o singură condiție: Rusia își retrage trupele, armamentul și mercenarii. Și după aceasta putem vorbi depre posibilitățile perioadei de tranziție, despre rolul Uniunii Europene, rolul comunității mondiale în reînnoirea Donbasului, ruinat de Rusia”.
Concretizând planurile întâlnirii de la Tallinn din 8 septembrie, ministrul ucrainean de Externe a subliniat că ele se înscriu în contextul pregătirilor către viitorul Summit al Parteneriatului Estic, care se va desfășura la Bruxelles, în ziua de 24 noiembrie.
La poligonul Iavoriv din regiunea Lviv au loc execuțiile militare Rapid Trident 2017. În ciuda interdiției președintelui Moldovei Igor Dodon, Armata Națională a Moldovei participă la exercițiile internaționale Rapid Trident 2017, care se desfășoară pe teritoriul Ucrainei, anunță site-ul Ministerului Apărării. „Contingentul Armatei Naționale, format din 57 de militari, participă la exercițiile Rapid Trident 2017 organizate la Centrul internațional de menținere a păcii “Iavoriv” din Ucraina, de pe 7-23 septembrie“, – se spune în declarația oficialilor din Republica Moldova. Contingentul moldovean este alcătuit din soldații celui de-al 22-lea batalion de menținere a păcii și al Brigăzii „Moldova-1”.
Potrivit comandantului contingentului moldovean, locotenent-colonelul Alexandru Marcuța, scopul exercițiului este dezvoltarea nivelului de interacțiune, consolidarea capacității de apărare și promovarea imaginii Armatei Naționale a Moldovei pe scena internațională, pentru participarea în continuare la misiuni de menținere a păcii.
Reamintim, marți, 5 septembrie, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a interzis soldaților moldoveni să participe la exercițiul militar Rapid Trident-2017 din Ucraina. Miercuri, guvernul moldovean a decis că militarii moldoveni se pot duce la exerciții. Dodon a suspendat decizia guvernului, insistând ca participarea armatei la exerciții în afara țării trebuie să fie aprobată de comandantul-șef al Forțelor Armate, adică de președinte.
De menționat că la exerciții participă, în afară de soldați ucraineni, militari din zeci de state ale lumii. Este vorba de circa 2500 de ostași și experți militari. Exercițiile au loc cu susținerea și consultanța aliaților din blocul NATO.
La Cernăuţi s-a încheiat proiectul „Politici și drepturi ale minorităților naţionale în Ucraina, Republica Moldova și Georgia”. Seria de evenimente din cadrul proiectului a fost organizată de Moldova Institut Leipzig (MIL), Universitatea din Leipzig, Universitatea din Cernăuți, partener local fiind Centrul Media BucPress – asociație a jurnaliștilor români din Ucraina. Evenimentul s-a desfășurat cu sprijinul DAAD Germania (Serviciul German de Schimb Academic). Workshop-ul din Cernăuți a inclus un dialog al cercetătorilor cu experții locali. Evenimentul a fost deschis de Vasile Dumbravă, coordonator de proiecte MIL. Cercetătorii din străinătate au fost informați despre situația românilor din Ucraina (presa, școli, relațiile cu alte naționalități, aspectul istoric etc.
Vitalie ZÂGREA, Radio „Ucraina-Internaţional”.
Asculta 
